În perioada 10-15 iunie 2019, Asociația Grădinilor Botanice din România a organizat o expediție botanică în arii protejate din județul Prahova și județul Buzău. Au fost studiate astfel siturile Natura 2000 Stânca Tohani, Balta Albă-Amara, Platoul Meledic, Vulcanii Noroioși – Pâclele Mari șiPâclele Mici. La expediție au participat botaniști de la toate grădinile botanice din România.
Expediție botanică
Vă invităm să vă bucurați de această toamnă blândă şi însorită admirând caleidoscopul de culori şi forme pe care îl etalează arborii, arbuştii şi lianele din Grădina Botanică “D. Brandza” a Universităţii din Bucureşti.
Un arbore anume iese în evidență, Parrotia persica C.A.Mey, arborele de fier din Persia, numit astfel datorită lemnului lui de o consistență foarte dură. În legătură cu acest aspect, puteți admira, la intrarea în Muzeul Botanic din incinta grădinii, o tavă de servit realizată din lemnul arborelui. Numele acestei plante a fost pus în onoarea naturalistului de origine germană Friedrich Parrot, primul european care a ajuns în 1829 pe muntele Ararat.
Parrotia persica este originar din nordul Iranului şi sudul Azerbaijanului şi face parte din familia Hamamelidaceae. În Grădina Botanică “D. Brandza” puteți admira două exemplare din acest arbore, unul dintre ele se află în sectorul Taxonomic, iar celălalt, mult mai vizibil, este situat vis-à-vis de sectorul Flora Dobrogeană, în colțul sectorului Iridarium, alături de alți doi reprezentanți din aceeaşi familie: Hamamelis japonica Siebold & Zucc. şi Parrotiopsis jacquemontiana (Decne.) Rehder.
Este un arbore cu mare valoare ornamentală în toate cele patru anotimpuri. Astfel, iarna, scoarța argintie a trunchiului se exfoliază în fragmente divers colorate în nuanțe de roz, verzui sau galben-maroniu, expuse cât mai bine şi de trunchiurile care, câteodată, se extind aproape orizontal. Primăvara, foarte devreme, apar mugurii catifelați din care se dezvoltă flori fără petale, dar cu stamine roşii, pudrate cu polen care va fi purtat de vânt. Pe timpul verii frunzele sunt lucioase, cu margini ondulate şi de un verde întunecat, iar toamna, dacă temperatura scade treptat, pigmenții carotenoizi şi antociani creează un adevărat spectacol de culori, de la galben, auriu, orange la roşu şi vişiniu astfel încât, timp de câteva săptămâni, arborele pare cuprins de flăcări.
Sărbătorim 172 de ani de la nașterea lui Dimitrie Brândză, medic, naturalist și botanist român, fondatorul Grădinii Botanice din București, care astăzi îi poarta numele.
Pe 22 octombrie 1846 se năștea în satul Viișoara, județul Botoșani, Dimitrie Brândză. Încă de copil este pasionat de științele naturale, strânge plante, insecte și notează păsările. Familia, impresionată de calitățile sale, îl trimite în anul 1864 la Paris unde studiază atât la Facultatea de Științe, cât și la Facultatea de Medicină. Activitatea și talentul său pentru studii și cercetări impresionează pe profesorul său de Botanică, Henri Ernest Baillon, care-i dedică, în semn de admirație, o plantă exotică din familia Leguminosae, Brandzeia filicifolia.
După absolvire, Dimitrie Brândză activează în Iași, fiind numit medic secundar al spitalului ”Sf. Spiridon”, medic al seminarului Socola și Profesor de Igienă și Științe Naturale la Liceul Național. În 1874, Dimitrie Brândză este transferat în București la Facultatea de Științe, catedra de Zoologie și Botanică, iar apoi devine și director al Grădinii Botanice din București. Pe atunci, Grădina Botanică se afla în centrul oraşului, pe terenurile palatului Vasile Şuţu situate în faţa Universităţii, în condiții improprii dezvoltării unei grădinii botanice. Dimitrie Brândză a întreprins numeroase demersuri pentru a obține și amenaja Grădina Botanică pe amplasamentul actual. Aici a construit primele sere (după modelul serelor Grădinii Botanice din Liège, Belgia), primul Institut Botanic (distrus la bombardamentul din 1944) şi a efectuat principalele plantaţii de arbori şi arbuşti.
În anul 1895, Dimitrie Brândză se stinge din viață. În urma lui rămâne însă, această frumoasă grădină botanică, o oază liniștită şi plină de culoare în mijlocul Bucureștului, grădină în care s-au adunat numeroase colecţii de plante (vii şi conservate) folosite în scopuri știintifice, de conservare a plantelor, de educație și popularizare.
Ce mâncau europenii înaintea sosirii plantelor din Lumea Nouă? Cum se făcea mămăliga noastră până să avem porumbul? Ce se culegea și se mânca din flora spontană? Cum ar arăta o grădină cu plante cultivate istoric și cum ne putem folosi astăzi de ea?
Grădina Istorică este punctul de plecare pentru definirea unui nou sector în cadrul Grădinii Botanice ”D. Brândză” a Universității din București, al cărei obiect de interes și activitate va constitui ansamblul plantelor alimentare cultivate istoric. Alese în urma unui proces de căutare sistematică, am pornit de la platele încă mult cunoscute și folosite astăzi, până la identificarea celor treptat abandonate și uitate. Aceasta va fi primul model de acest fel din România, care va oferi Grădinii Botanice o nouă dimensiune de percepție și implicare la nivelul orașului.
Vom crea, de la zero, un spațiu care să servească drept material educativ tuturor celor pasionați, dar și vizitatorilor curioși, un loc de întâlnire al diverselor comunități urbane interesate de regenerarea orașului verde și reconectarea la natură, un cadru pentru ateliere și seminarii legate de botanică, permacultură și antropologie culinară, incluzând și-o parte de arheologie gastronomică experimentală, și un spațiu pentru o serie de ateliere creative, de la ilustrație la fotografie și proiecții cinematografice tematice.
Grădina Istorică se dorește a fi un cămin permanent și durabil pentru un număr de specii și varietăți botanice consumate de-a lungul istoriei alimentare europene, unele treptat abandonate odată cu răspândirea plantelor aduse din Lumea Nouă. Rolul ei va fi de-a colecta, prezerva și distribui aceste specii, a continua cercetarea în domeniu și a educa publicul în privința diversității plantelor alimentare. Odată cu începutul toamnei lui 2017, pornim la drum cu lucrările de amenajare: curățarea, nivelarea și finisarea perimetrului, marcarea limitelor, ridicarea paturilor vegetale, împletitul gardurilor din nuiele, realizarea unui sistem de irigații, a unor alei înierbate și plantarea primilor pomi și arbuști.
Echipa proiectului Grădina Istorică:
ALINA ADĂSCĂLIȚEI este arhitect peisagist, cu mai mulți ani de experiență în proiectarea și execuția de grădini și spații publice în diferite locuri din țară. Atașamentul față de peisaj, în sensul său complex de conlucrare între om și mediu, face ca ultimele sale proiecte de peisagistică să fie orientate către natura productivă, „agri-cultură” și viața tradițională. A colaborat la numeroase proiecte de restaurare și valorificare a peisajului în cadrul echipei Atelier Foaie Verde, la parcul Vilei Golescu din Câmpulung Muscel, sau cimitirul și biserica de lemn din Crivina de Sus.
PETRONELA COMĂNESCU descoperă secretele naturii prin cercetările realizate de-a lungul celor 17 ani la Grădina Botanică „D. Brândză”. Coordonează proiecte de educație pentru mediu precum „Grădina Bunicii”, unde vizitatorii de toate vârstele pot descoperi lumea magică din grădina de legume. Este secretar științific al Grădinii Botanice și cadru didactic la Facultatea de Biologie. Studiind plantele spontane, descoperă utilizările alimentare ale acestora, iar Grădina Istorică reprezintă o nouă provocare în încercarea de a transmite cunoștințele sale.
ANDREEA MACHIDON explorează lumea prin proiecte personale și de grup pe teme de arhitectură, design și fotografie. În prezent, exersează lucrul cu patrimoniul și cu materiale sănătoase, în cadrul Fundației Pro Patrimonio, coordonând atelierele pentru copii și colecția de obiecte Honest Goods, ce parteneriază meșteșugul cu designul contemporan. Grădina Istorică este provocarea și chemarea unui proiect ce speră să-i deschidă noi orizonturi de înțelegere asupra naturii comestibile și a posibilitățiilor prin care aceasta poate aduce oamenii împreună.
MONA PETRE și-a suprapus pasiunea pentru artă și istorie în studii concomitente de design și arheologie. Lucrează ca grafician, desenator, designer de produs și fotograf, în mediul corporate și pentru proiecte independente. Este autoare de carte de artă botanică și inițiatoarea proiectului Ierburi Uitate, o tentativă de redescoperire și reintegrare a plantelor comestibile din flora spontană în alimentația contemporană. În prezent, acționează ca freelancer în domeniul creativ, punându-și cea mai mare parte din energie în realizarea unui vis cu rădăcini vechi: Grădina Istorică.
MIHAI PETRESCU-PUICĂ vede lumea din perspectiva copacilor. Societatea este o pădure, iar oamenii sunt copacii. A absolvit Silvicultura, unde a învățat despre funcționarea sistemelor naturale, pe care, defect profesional, o caută în orice domeniu al vieții. Trenul vieții l-a purtat prin stații diverse. Prima stație a fost ”conservarea naturii”, apoi a poposit o perioadă scurtă în stația ”educație”, iar acum s-a oprit în stația ”grădinărit”. Grădina Istorică va fi provocarea în care va îmbina experiența sa acumulată până acum: educație și ecologie.
Un proiect Ierburi Uitate și Grădina Botanică ”D. Brândză” a Universității din București.
Proiectul este susținut prin Fondul IKEA pentru Mediul Urban, finanțat de IKEA România și gestionat de Fundația Comunitară București.
S-a vorbit mai mult decât oricând în ultima vreme despre ambrozie. Parlamentul a inițiat o lege privind această plantă, neaprobată însă până acum. Primăria Municipiului București a emis o hotărâre care obligă toți proprietarii de terenuri să ia măsuri pentru eliminarea ei.
Pentru a putea face acest lucru trebuie să știm cum arată, cum o recunoaștem, ce impact are și de ce nu este dorită de nimeni!
Ambrozia este o plantă nativă din America de Nord și Centrală, în prezent răspândită pe tot globul, în zonele cu climat temperat şi cald.
Este o plantă care supravieţuieşte în condiții de secetă, ocupând habitatele perturbate de activitatea umană (căi ferate, gări, marginea drumurilor, locuri ruderale, şantiere, terenuri lăsate în paragină) și pătrunzând tot mai mult în culturile agricole şi pe pajiştile degradate.
În perioada iulie-septembrie, când ambrozia înflorește și își împrăștie polenul, tot mai mulți dintre noi ajungem la medic acuzând rinite, afecţiuni ale ochilor, dermatite sau astm. Acest lucru este cauzat de polenul plantei, puternic alergen.
CUM O RECUNOȘTEM
Este o plantă anuală, cu rădăcina pivotantă. Planta atinge rapid o înălţime de 50-150 cm. Florile sunt unisexuate, dar prezente pe acelaşi individ. Florile bărbătești sunt grupate în inflorescenţe numite capitule, sferice, reunite la rândul lor în spice subţiri, situate la extremităţile tulpinii.
Fructele de culoare maro sunt prevăzute cu mici spini tociţi și nu prezintă adaptări speciale pentru diseminarea în natură. Cu toate acestea, răspândirea foarte largă este favorizată și de numărul foarte mare de semințe produse de o plantă. Semințele sunt capabile să stea într-o stare de latență în sol şi să germineze după o lungă perioadă de timp.
CU CE O PUTEM CONFUNDA
Ea poate fi confundată, datorită frunzelor ei penat-sectate, cu specii de pelin (Artemisia spp.), după cum atenționează și denumirea științifică Ambrosia artemisiifolia.
CE IMPACT ARE
Ambrosia artemisiifolia are un impact economic negativ în agricultură provocând pierderi majore culturilor, dar şi asupra biodiversităţii, specia având diverse strategii de supravieţuire în detrimentul speciilor autohtone. Totuşi, impactul social asupra sănătăţii umane are cea mai mare amploare, anual fiind alocate tot mai multe fonduri pentru tratarea alergiilor provocate de ambrozie.
CUM O ELIMINĂM
Cea mai eficientă metodă este smulgerea plantei cu tot cu rădăcină și arderea ei. O alternativă ar fi și tăierea plantei înainte de înflorire dar sunt necesare cel puţin trei tăieri pentru a împiedica planta să înflorească.
Regatul Plantelor este o carte de colorat pentru adulți ce a apărut ca urmare a colaborării între Editura Corint, proiectul Ierburi Uitate și Grădina Botanică „D. Brandza” a Universității din București. Această elegantă carte de colorat este o colecție de planșe botanice cu reprezentările plantelor, alături de numele populare și denumirile științifice, ce pot servi și ca material didactic sau suport de învățare. Cele 44 planșele reprezintă specii din flora României precum și specii cultivate în Grădina Botanică „D. Brandza” a Universității din București, pictate în perioada anilor ’60 de artista Angiolina Santocono. Lucrările dezvăluie detalii, culori și nuanțe ce vă vor inspira să realizați reprezentări din ce în ce mai exacte. Pentru oricine interesat de botanică și plante cu flori, această carte conține imagini pe care le puteți savurara, înrăma și păstra, vă promite ore de relaxare și plăcere și vă aduce mai aproape de lumea plantelor. Vasta colecție de acuarele a acestei artiste poate fi admirată în Muzeul Grădinii Botanice.
