Familia Gentianaceae
Denumire populară: Ghinţură galbenă
Descriere: Plantă perenă, înaltă de până la circa 140 cm, glabră. Prezintă rizom foarte scurt, gros, cu rădăcini lungi, groase, pivotante. Tulpină este dreaptă, groasă până la 1 cm, neramificată, cilindrică, fistuloasă, frunzoasă, rareori sulcată în partea superioară. Frunzele sunt opuse, cele inferioare peţiolate, lat ovat eliptice sau alungite, lungi până la 30 cm şi late de cca 15 cm, cu 5 – 7 nervuri aproape paralele şi proeminente; frunzele superioare sesile, ovate sau ovat eliptice, ascuţite, la bază unite într-o teacă scurtă. Florile sunt mari, galbene, lung pedicelate, dispuse în axila frunzelor. Caliciul alb membranos este longitudinal fidat până la bază, cu mult mai scurt decât corola. Corolă galbenă, rotată, 5-6 (9)-fidată, cu lacinii îngust lanceolate, acute, lungi de 2-3 cm, cu mult mai lungi decât tubul. Stamine cu antere libere sau mai rar strâns unite. Stigmat, lung de 2,5-3 (5) mm, după înflorire răsucit într-o spirală puternică. Capsulă bivalvată, conică, ascuţită, uniloculară, lungă de 6 cm. Seminţe până la 100 într-o capsulă, alungite sau rotunjite, comprimate, pe margine lat aripate.
Mediul natural: pajişti montane şi subalpine, stâncării înierbate. Poate ajunge până la 2500 m altitudine.
Biologie: înflorește în iulie – august.
Răspândire: Crește în Europa Centrală şi de Sus, în Asia Mică.
Statut sozologic: În România este ocrotită ca monument al naturii. Colectarea în vederea comercializării este interzisă. În Lista roşie IUCN este inclusă cu statut Least Concern. Populaţia speciei este în declin, principala ameninţare fiind colectarea rizomilor în scop medicinal.