SECTORUL PLANTE MEDITERANEENE

Regiunea mediteraneană se întinde de la Oceanul Atlantic până la Marea Caspică cuprinzând Portugalia, Spania, Marocul, nordul Algeriei și al Tunisiei, sudul Franței, Italia, Grecia, Bulgaria, partea vestică și sudică a Turciei, Siriei, Egiptul de Nord, Libanul și Libia. Această regiune este caracterizată de un climat cu ierni blânde, primăveri ploioase și veri calde și secetoase. Temperaturile medii variază între 20-24°C vara și 4-7°C iarna.

Cu peste 20.000 de specii, flora regiunii mediteraneene este cea mai bogată din Europa. Vegetația este constituită din plante caracteristice adaptate la acest climat particular, plante cu frunze persistente, adesea răsucite sau asemănătoare cu acele, tufe spinoase și arbori cu frunze căzătoare. Din cauza pășunatului excesiv, a dezvoltării urbane, a turismului și a incendiilor foarte frecvente, pădurile mediteraneene au fost în mare parte distruse. A rezultat „maquis-ul”, pădure joasă de 2-3 m constituită din specii pitice de stejar, specii de Cistus, Paliurus, Helianthemum etc. Dacă maquis-ul continuă să fie supraexploatat, el lasă loc unei păduri și mai pitice „garrigua” formată din tufe și arbuști ca cimișirul (Buxus sempervirens), rosmarinul (Rosmarinus officinalis), cimbrul (Thymus spp.), levănțica (Lavandula spp.) și plante cu bulbi (Allium spp., Scilla spp.).

Acest tip de climat se găsește și în America de Nord, vestul Australiei, sudul Chile și sud-vestul Africii de Sud.

În acest sector se cultivă peste 150 de specii cu origine mediteraneană, dintre care unele se regăsesc şi în flora spontană a ţării noastre, în regiuni cu climat asemănător cum ar fi sudul Dobrogei, al Olteniei şi Banatului.

Emblematice pentru flora mediteraneană sunt speciile de levănţică (Lavandula angustifolia Mill., Lavandula dentata L., Lavandula latifolia Medik., Lavandula stoechas) cunoscute în special datorită uleiurilor aromatice utilizate în cosmetică.

Pe lângă acestea, un element mediteranean ce atrage vizitatorii de toate vârstele este urechea iepurelui (Stachys byzantina K.Koch), plantă remarcată datorită frunzelor sale catifelat alb-lanate.

Elementul cel mai valoros al colecției este exemplarul de Opopanax chironium (L.) Koch subsp. bulgaricum (Velen.) Ciocârlan, plantă adusă în anul 2011 de la Hagieni și care a atins în anul 2016 o înălțime de aproximativ 3 m.

Aegonychon purpurocaeruleum (L.) Holub

Anchusa azurea Mill. 

Echinops ritro L.

Euphorbia myrsinites L.

Geranium sanguineum L.

Helianthemum apenninum Mill.

Helleborus lividus subsp. corsicus (Briq.) P.Fourn.

Lavandula stoechas L.

Opopanax chironium subsp. bulgaricum (Vel.) N. Andreev

Ornithogalum pyramidale L.

Rosa gallica L.

Ruta graveolens L.

Santolina chamaecyparissus L.

Scabiosa atropurpurea L.

Spartium junceum L.

Stachys byzantina K.Koch